Rezultatele studiului privind cultura şi valorificarea speciilor oleaginoase din zona transfrontalieră
Şumălan Radu

Chestionarele (1000) au fost distribuite unor fermieri care întreţin diverse relaţii de colaborare cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, prin asociaţia Timiş - Torontal (ing. Ioan Iovan – responsabil implementare teritorială). Alţi fermieri au primit chestionare cu ocazia organizării de simpozioane, aceştia fiind întrebaţi la finalul manifestărilor dacă sunt de acord să completeze un chestionar. De asemenea, au fost distribuite chestionare unor studenţi care deja cultivă diverse suprafeţe de teren, în zonele lor de provenienţă.
Fig. 1. Structura eşantionului după vārstă
Fig. 1. Structura eşantionului după vârstă

Referitor la vârsta celor care au completat chestionarul, cei mai mulţi se află în categoria ›50, într-un procent de 52,63%, următoarele categorii de vârstă 35-50 ani reprezintă 42,11% şi 20-35 ani cu un procent mic de doar 5,26%.
Fig. 2. Structura eşantionului după studii
Fig. 2. Structura eşantionului după studii

Referitor la studiile repondenţilor, cea mai mare pondere o ocupă cei cu studii medii, aproximativ 56%. Pe locul al doilea se situează categoria celor cu studii superioare, cu 33,33%, iar cei cu studii de specialitate s-au înregistrat într-un procent mic, de aproximativ 11%.

Fig. 3. Suprafaţa lucrată

Fig. 3. Suprafaţa lucrată

 Legat de suprafaţa lucrată se poate concluziona că limitele de suprafaţă lucrată ( între 30-100 ha şi peste 100 ha) din chestionar ocupă procentul cel mai mare. Astfel, cei care lucrează peste 100 ha şi au răspuns, ocupă un procent de 40,91%, iar cei care lucrează între 30-100 ha au ocupat 31,82%. Cei care lucrează între 10-30 ha au avut o pondere de 22,73% iar cei cu suprafeţe între 5-10 ha 4,55% din cei chestionaţi.


Fig. 4. Tipul de sol
Fig. 4. Tipul de sol

Referitor la tipul de sol, fermierii au menţionat că au cultivat pe cernoziom freatic umed 60% şi într-un procent mai mic 40% pe cernoziom lacovistit, soluri caracteristice zonelor în care au fost distribuite chestionare.
Fig. 5. Principalii hibrizi cultivaţi
Fig. 5. Principalii hibrizi cultivaţi

Hibrizii cultivaţi sunt diverşi, ceea ce duce la concluzia că se ţine seama de specificul fiecărei zone, atât din punct de vedere al precipitaţiilor căzute, atacului de boli, dăunători, dar şi în funcţie de destinaţia producţiei; astfel în urma analizei suprafeţelor cultivate cu diverşi hibrizi, rezultă că hibrizii de floarea soarelui au ponderea cea mai mare ca şi suprafaţă ocupată, respectiv 72,6%, celelalte specii luate în studiu ( soia, rapiţa) în procente egale 4,8% iar alte specii au ocupat o suprafaţă de 14,3%.
Fig. 6. Material biologic utilizat
Fig. 6. Material biologic utilizat

 Referitor la materialul biologic utilizat, toţi cei care au completat chestionarul au precizat soiuri şi hibrizi de floarea soarelui, această specie, după cum s-a văzut mai sus având ponderea cea mai mare. Pin urmare, hibridul PR63A90 are ponderea cea mai mare, respectiv 44,4%, urmat fiind de Rumbasol şi Fleuret, fiecare cu un procent de 16,7%, apoi Rigasol şi Alex 5,6%, alţi hibrizi având o pondere mult mai mică.
Fig. 7. Fertilizare
Fig. 7.  Fertilizare

 Legat de fertilizare, aşa cum era de aşteptat majoritatea au folosit îngrăşăminte minerale complexe (50% complex 15:15:15, 35% complex 27:13:13, 5% complex 27:13:0), alţii 10% au folosit îngrăşăminte cu azotat de amoniu. De menţionat că nici unul dintre cei care au completat chestionare nu au folosit îngrăşăminte organice.

Tabelul 1. Productia

Principalii_hibrizi              PRODUCTIA

Statistic

Std. Error

floarea soarelui

Mean

2079,0000

72,60374

95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound

1919,2002


Upper Bound

2238,7998


5% Trimmed Mean

2071,1111


Median

2000,0000


Variance

63255,636


Std. Deviation

251,50673


Minimum

1800,00


Maximum

2500,00


Range

700,00


Interquartile Range

500,00


Skewness

,631

,637

Kurtosis

-,916

1,232

alte specii

Mean

3166,6667

166,66667

95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound

2449,5579


Upper Bound

3883,7755


5% Trimmed Mean

.


Median

3000,0000


Variance

83333,333


Std. Deviation

288,67513


Minimum

3000,00


Maximum

3500,00


Range

500,00


Interquartile Range

.


Skewness

1,732

1,225

Kurtosis

.

.

Tabelul 2. Costuri

Principalii_hibrizi          COSTURI IERBICIDARE

Statistic

Std. Error

floarea soarelui

Mean

163,0769

13,74608

95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound

133,1268


Upper Bound

193,0271


5% Trimmed Mean

165,0855


Median

200,0000


Variance

2456,410


Std. Deviation

49,56219


Minimum

90,00


Maximum

200,00


Range

110,00


Interquartile Range

95,00


Skewness

-,659

,616

Kurtosis

-1,714

1,191

alte specii

Mean

100,0000

50,00000

95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound

-115,1326


Upper Bound

315,1326


5% Trimmed Mean

.


Median

50,0000


Variance

7500,000


Std. Deviation

86,60254


Minimum

50,00


Maximum

200,00


Range

150,00


Interquartile Range

.


Skewness

1,732

1,225

Kurtosis

.

.

Costurile de înfiinţare a culturii sunt diferite, corelat cu tehnologia aplicată. Producţia medie este şi variată, fiind condiţionată de o serie de factori. Se poate aprecia că producţia a fost, în general, una bună, caracteristică hibrizilor cultivaţi. Referitor la valorificarea producţiei, se poate aprecia că peste 98% din cei chestionaţi au comercializat producţia.